Blestemul lui Anton Frank, frontieristul german ”înecat” în Dunăre

Drumul spre libertate s-a oprit in Dunare

Timp estimat de citire: 4 minute

Născut în România, refugiat în Germania de Est, înecat în România, pescuit și îngropat în Bulgaria. Așa s-ar putea rezuma destinul tragic al lui Anton Frank, un tânăr care căuta doar drumul spre libertate.

Anton Frank s-a născut la data de 14.12.1941 în București, însă nu a petrecut foarte mult timp în Capitală. Părinții săi au fugit din România la Leipzig de frica Armatei Roșii, însă s-au trezit că în cele din urmă fac parte tot din blocul sovietic.

În 1967, Anton și-a încheiat studiile și voia să devină farmacist, însă sistemul l-a obligat să devină inginer în construcții. Catolic convins, într-un oraș care a atins recordul ateismului, 94%, Anton nu s-a putut obișnui cu viața în Republica Democrată Germană (RDG) și a ales să fugă.

Cadavrul său a fost găsit de pescari

Ce s-a întâmplat cu exactitate cu el nu știe nimeni nici astăzi. Cert este că sosise în România pentru a trece Dunărea la sfârșitul lui septembrie 1970, iar la data de 11 octombrie cadavrul său a fost găsit de pescari în apropriere de Vidin.

Registrul de la frontiera româno-bulgară consemnează că el a trecut în Bulgaria la sfârșitul lui septembrie și s-a reîntors în România la data de 2 octombrie, dovadă că Anton Frank era în căutarea unui punct nevralgic, pe unde să treacă granița.

Ce ”grăiesc” arhivele STASI

Conform notei informative BStU 0003, din dosarul MfS-HA XX 9440, semnată de căpitanul Fleischbauer, care conducea grupul operativ al securității est-germane STASI în Bulgaria, bărbatul avea într-un recipient la gât acte de identitate, 600 de mărci, permise de trecere a frontierei și documente de călătorie, care au dus la identificarea sa indubitabilă.

Căpitanul a notat că acesta s-a înecat în timp ce încerca să treacă fluviul de la granița româno-iugoslavă cu 3-7 zile înaintea găsirii cadavrului, iar corpul său a fost dus de Dunăre la 300-350 de km distanță.

”Având în vedere că trupul neînsuflețit a fost găsit la Slatin Rok (corect, Zlaten Rok -n.r), la doar 25 de km de punctul comun de frontieră dintre Bulgaria, România și Iugoslavia, este foarte probabil că Frank s-a înecat în sectorul româno-iugoslav al Dunării. Asta și alte dovezi arată că Frank a vrut să treacă fraudulos granița româno-iugoslavă”, notează Fleischbauer.

Familia a cerut repatrierea
Conform documentului citat, ambasada RDG de la Sofia a fost informată despre acest caz la data de 12 octombrie 1970. Aflând vestea tragică, familia a cerut repatrierea corpului neînsuflețit în RDG. În momentul în care această solicitare a ajuns de la Berlin la Sofia, consulul Voss s-a deplasat personal la Vidin.

Era complet îmbrăcat. Lucru neobișnuit

La data de 16 octombrie 1970, Voss a vrut să inspecteze cadavrul împreună cu medicul legist și reprezentanti ai autorităților bulgare, având în vedere că Anton Frank fusese găsit complet îmbrăcat, lucru neobișnuit în rândul frontieriștilor care treceau Dunărea. Voss a aflat la fața locului că autopsia fusese deja efectuată și Anton Frank fusese înmormântat cu două zile în urmă…

”Autopsia a arătat că bărbatul a murit prin înecare. Cadavrul nu prezenta nici un fel de urme de violență. Decesul a survenit foarte probabil în zona inferioară a Porților de Fier. Fiind în stare de putrefacție, nu a mai fost posibilă conservarea cadavrului pentru repatriere, astfel că la data de 14.10.1970, ora 11:30, el a fost înmormântat în cimitirul din Slatin Rok (Zlaten Rok).

La mormântul său a fost ridicat un monument din lemn de un metru, cu o stea cu cinci colțuri, pe care scrie în limba latină numele Anton Frank și data înmormântării 14.10.1970. Am inspectat mormântul împreună cu șeful local al miliției”, notează Voss, într-o notă informativă către departamentul STASI din Berlin.

Hainele, documentele, banii și dosarul anchetei au fost predate la data de 20 noiembrie de Ministerul de Interne al Bulgariei Consulatului RDG de la Sofia.

Familia tânărului era convinsă că autoritățile RDG au împiedicat repatrierea cadavrului, așa cum s-a mai întâmplat și în alte situații, cum ar fi cazul Babendererde, despre care am relatat în cadrul campaniei de presă dedicate frontieriștilor. STASI a transmis sec familiei că Anton s-a înecat în Dunăre și este îngropat în Bulgaria.

Șoc pentru familie

Într-un interviu acordat cercetătorului german Stefan Appelius, sora victimei, Marian Frank, susține că au fost șocați la acea vreme de rapiditatea cu care s-a înmormântat cadavrul. ”Era un băiat vesel, care colecționa cărți poștale cu Londra. Visul lui era să trăiască în America”, povestește femeia.

Părintii nu au renunțat și s-au deplasat în Bulgaria să îi caute locul de veci. Mama lui a stat de vorbă cu medicul care a efectuat autopsia. Acesta a confirmat că Anton nu mai era în viață când a fost aruncat în Dunăre, iar în zona gâtului prezenta urme de sugrumare.

Femeia s-a prezentat imediat la consulatul RDG din Sofia, pentru a cere socoteală. A fost întâmpinată de consulul Voss, care a atacat-o vehement cu reproșuri privind modul în care și-a educat băiatul, după care a aruncat-o afară din clădirea consulatului.

Cititorilor care doresc să ne contacteze şi să ne ofere informaţii referitoare la tema frontieriştilor le stau la dispoziţie adresele de email:  marina.constantinoiu@gmail.com  istvan.deak2014@gmail.com

About Marina Constantinoiu Istvan Deak
Marina Constantinoiu și Istvan Deak sunt autorii unei serii de producții multimedia dedicate fenomenului frontierist, cu care s-a confruntat România în anii comunismului. Fenomenul, care a marcat o lungă perioadă, între 1948 și 1989, reprezintă o pagină de istorie recentă prea puțin sau chiar deloc cunoscută multora dintre români.

Lasă un comentariu

Your email address will not be published.


*